Vei binecuvânta în mine lutul

Mă voi ruga, de Eduard Bucium

Mă voi ruga, iubito, ca-n altare

Popi şi vlădici cu rugă de tămâie,

Pecetea palmei tale să-mi rămâie

Pe pieptu-mi dezgolit şi ars de soare

Şi urma gurii tale, foc şi gheaţă

Mă ardă, rug aprins în nopţi polare,

Şi sânii tăi urcându-i, munţi de sare,

Să-i am când îmi câştig dreptul la viaţă

Mă voi ruga, umil, de sfinţii brazi

Din cetini să-ntocmească baldachin

Şi să-mi fii preoteasă când mă-nchin

Cerşind, cum a fost ieri să fie azi

Ţi-oi mulţumi, de ascultându-mi ruga,

Vei binecuvânta în mine lutul

Ce arde în prezent, uitând trecutul

Şi-n palma ta, trudit, îşi curmă fuga

Mă voi ruga iubito, pentru ploi

Şi pentru lut, şi pentru foc, şi pentru noi…

Leave a reply:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s