Doar trupul tău si gându-ţi

Nu te-oi zidi, de Eduard Bucium

Nu te-oi zidi Anuţă, azi-noapte m-am decis,

Când imi ştergeai sudoarea, crezând c-am adormit

Atât de multă mamă în palma-ţi am simţit

C-am suspinat de mama, de tine şi de vis

Nu mai vreau scurte glorii de meşter ne-ntrecut

Cu preţul jertfei tale închisă-n zid trufaş,

Mi-arunc faima de mester si ma intorc pălmaş,

Te-oi modela o viaţă, din dragoste si lut

Dărâme-se şi ziduri, şi mânăstiri, şi turnuri,

Cadă domnii şi ardă hrisoave cu porunci

Eu te vreau vie, Ană, accept cazne si munci

Doar trupul tău si gându-ţi sa am pe lume bunuri

Din lemn, o mânăstire săracă am să-ti fac

Lotrii să nu-nţeleagă c-ascund comoara lumii

Din frunze un altar, ne-om inchina doar lunii

Si ne-om iubi-n lumină de stele înc-un veac

Nu te-oi zidi Anuţă, în zidul de pământ,

Tu eşti oricum zidită în versu-mi si în gând…

Leave a reply:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s