În patul părinților mei

Din ce în ce mai des, când mă culc, îmi confund dormitorul cu cel al părinților. Închid ochii și simt cu întreaga cameră se transformă. Patul de acum nu mai e, camera se topește în altă cameră. Am acut senzația că sunt acasă, acel acasă al timpului de copil. Nici măcar nu e vorba de camera mea, de patul copilăriei, cu cuvertura lui maro, rece, dintr-un material greu, lucios, cu franjuri. Sunt în camera părinților mei, culcată în patul părinților mei, întinsă, cu ochii închiși, dar trează, simt camera ca pe un organism viu, ce mă cuprinde în brațe. Brațele care-mi sunt cunoscute. Cunosc pe de rost fiecare colțișor din minuscul apartament, cu minusculele lui camere.

Știu că undeva în dreapta e ușa de la balcon, o ușă dublă, ca să izoleze de frig. Nu s-au închis niciodată bine. Se făcea frig. Cea din exterior era fragilă, juca în toc și îi lua ceva timp până se alipea bine în cadrul ei; o împingeam automat, știindu-i beteșugul din felul în care vibra în trupul meu. Încercam să pun repede clenciul de jos cu piciorul, dintr-o singură mișcare care să facă dintele de fier să prindă din prima cadrul metalic, altfel știam că am de luptă. Ceea ce era mai mereu. Rar se întâmpla să se închidă din prima, de obicei trebuia să mă aplec și mai răsuceam de câteva ori cu mâna clanța bleagă, apăsând cu umărul în ușă, s-o țin alipită, până se prindea. Simțeam imediat când metalul se încleștase în strânsoare, după cum se ținea ușa mai zdravăn în locul ei. Urma cealaltă, ce dădea înspre cameră, era mai mare și era și prea mare, umflată în pene, nu intra niciodată complet în cadrul ei, puteam să împing din răsputeri, lemnul ei rămânea tot timpul cu puțin în afara tocului. Avea perdeluță la geam, albă, dantelată, cu floricele, prinsă sus și jos pe o ață ce-o încrețea, îi făcea niște falduri cu mâna uniform aranjate de mama. Exact cum era la gemulețele de la țară, de la bunica. Doar mama era fata ei și acum, la oraș, la bloc, făcea și ea la fel ca-n bătătura de-și unde învățase rânduiala. Rămâneau goale, pustiite, ochiurile mari de geam când, înainte de sărbători, mama le scote să le spele. Se pune praf, zicea, de câte ori mă miram că iar le spală. Doar erau albe, mă gândeam. Mi le arăta după aceea, plesnind de mândrie, puse iar la locul lor, parcă și mai albe, și mai apretate, cu faldurile galeșe, studiat aranjate. Iar geamul devenea deodată iar festiv, protejat, înmănușat în dantela albă, prin care, estompată, prea estompată, lumina zilei se răsfira anemic în cameră. O cameră mereu obscură.

Intrarea în dormitor era în stânga. Stând culcată în pat, o simt mai mult decât o văd. Dădea în holul lung, imediat acolo era baia și o debara. Din pat simt acum și intrarea la baie, cu ușa zgomotoasă, și ușile înguste, duble, de la debara, care se deschideau ca intrarea în barurile vechi, americane. Pe atunci nu știam că semănau cu ușile de la barurile vechi, americane. Mi se păreau doar niște uși neobișnuite, prea mici, care lăsau în mijloc o distanță de câțiva milimetri, ca o fantă prin care putea să mă pândească din întuneric un monstru ascuns acolo.

Nu știu de ce am tot mai des senzația că sunt în patul părinților mei. Nu mi-a plăcut niciodată acel pat, vechi, venit cu zestrea mamei, c-o saltea cu arcuri rupte ce mă făcea să stau mereu strâmb, pe o parte, căci greutatea de copil nu putea s-o contrabalanseze pe cea de adult atunci când mă băgam în pat lângă ei, într-o parte, să mă uit și eu la film, eveniment atât de rar în vremurile alea de două ore de program seara, cel mai des cu discursuri despre făurirea socialismului. Nu puteam să citesc subtitrările pentru că nu știam încă să citesc. Uimirea părinților era că înțelegeam tot ce se petrecea. Cum știe, se mirau. Cum știam, mă întreb acum. Nu-mi amintesc decât uimirea lor că înțelegeam ce se petrecea fără să cunosc graiul străin. Poate copiii înțeleg mult mai mult decât credem.

Leave a reply:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s