Ida s-a speriat o pălăriuță (5)

Autor: Nicolaas Matsier

5.

Pe când Ida se chinuia să se ridice de jos, ținea cu o mână, strâns apăsată pe cap, pălăriuța pe care-o simțise imediat că i se ivise brusc pe cap. Cu greu, biciclistul reuși să se ridice și el și, după ce-și privi cu îngrijorare bicicleta, s-o fi strâmbat, ridică în cele din urmă privirea spre Ida, care dintr-un pas fu lângă el și-l pupă zgomotos, întâi pe un obraz, apoi pe celălalt, ca apoi s-o rupă la goană spre casă, ținând bine cu ambele mâini de pălărie.

În drum spre casă, doar o singură întrebare răsuna asurzitor în mintea ei: ce e în pălărioară, CE E ÎN PĂLĂRIOARĂ?!

Pentru că simțise că de data asta era și ceva înăuntru. Dar nu îndrăzni să se oprească să se uite în stradă.

Ajunsă acasă, gâfâind și cu obrajii roșii, își scoase încetișor pălăria de pe cap și-o privi cu ochii măriți de mirare. Roz și asta, încă și mai deschisă la culoare ca cea de dinainte. Și încă un pic mai mică. Dar ce avea în ea?

va urma

Leave a reply:

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s